Locuinţa tradiţională românească este strâns legată de proprietatea pământului. Ţăranul român este adeseori în acelaşi timp arhitectul şi decoratorul propriei sale locuinţe. Folosind lemnul ca material de bază în construcţii, în special în regiunile de munte, ferma ţărănească - casă principală, anexe şi mobilier - este perfect adaptată decorului.
 
 Adeseori construită fără etaj,  casa ţărănească din Maramureş are fundaţii solide din bârne de stejar aşezate pe pietre şi cuprinde în general două încăperi - camera de dormit şi tinda - aceasta din urmă prelungindu-se spre faţada casei sau pe două-trei laturi ale ei cu pridvorul. Pereţii sunt construiţi din stâlpi de stejar tăiaţi cu fierăstrăul şi fixaţi la capete în aşa fel încât să depăşească lungimea zidului, sau din pari de fag sau de brad. Pereţii sunt acoperiţi cu o tencuială de culoare albastră, spre deosebire de locuinţele tradiţionale din Moldova sau Muntenia unde construcţiile din cărămidă sunt mai des întâlnite, sau de casele de piatră din Transilvania, ascunse îndărătul unor mari porţi închise. Ferestrele, de dimensiuni modeste, sunt adaptate climei aspre a regiunii. Unele case sunt susţinute pe toată lungimea lor de o grindă principală din lemn sculptat. Acoperişul are patru laturi, foarte înalte, şi este acoperit cu şindrilă de lemn fixată în cuie.
 
 În ciuda diversităţii regionale, locuinţa ţărănească românească prezintă elemente arhitecturale comune care au fost preluate în construcţiile religioase, în special cele în stil brâncovenesc, şi în reşedinţele nobiliare. Construite parţial sau în întregime din lemn, casele tradiţionale româneşti se încadrează perfect în decorul carpatic împădurit.
 
 Unul dintre elementele cel mai des întâlnite este pridvorul (sau prispa), construit la nivelul parterului sau la nivelul solului. Susţinut de stâlpi din lemn sculptat legaţi prin arcade, pridvorul înconjură faţada sau casa pe una, două sau trei laturi, dându-i un aspect primitor prin deschiderea sa spre exterior.
 
 Pridvorul asigură trecerea dintre interior şi exterior. El are un rol decorativ; ţăranul român îl înfrumuseţează cu flori, în general cu muşcate, şi agaţă de bârnele pridvorului vase de ceramică şi unelte. 
 
 Casa memorială a sculptorului Constantin Brâncuşi (1876-1957), unul din fondatorii sculpturii moderne universale şi autor al complexului monumental de la Târgu-Jiu, situată în satul Hobiţa (judeţul Gorj), are la intrare un pridvor tradiţional, larg.